2 Idei: Obsesia pentru sirene

1. Un lucru care…

mi-a ramas viu in minte din interactiunile recente cu oamenii este obsesia pentru lucrurile care nu conteaza. 

Ca sunt vasele nespalate acum la ora 18.00 nu e un motiv indeajuns de mare incat sa iti strice seara. Sigur, nu trebuiesc lasate acolo sa pute, dar nu e o problema indeajuns de mare ca sa justifice reactia. 

Avem o cantitate limitata de brain power in fiecare zi. 

E foarte important ca aceasta putere sa fie prioritizata spre lucrurile care chiar fac diferenta. 

Alternativa, personal, nu-mi place. 

Nu vreau sa imi pierd o ora din viata facand lucruri care pot astepta pana maine iar pretul platit e sa fiu prea obosit ca sa mai citesc inainte sa ma culc. Sau prea obosit ca sa am rabdare cu rutina de dinainte de somn a copiilor. Sau prea obosit ca sa mai am o discutie interesanta cu Stefana.

Toate lucrurile care conteaza, dar nu toate conteaza la fel ca sa se justifice pretul platit.  

2. Povestea lui Ulise si sirenele ma fascineaza de fiecare data cand o vad invocata prin podcasturi sau newslettere. 

Atunci cand toti capitanii de corabii incercau diferite moduri prin care sa reziste sirenelor si astfel sa nu le fie distruse navele odata ajunse aproape de insula acestora, Ulise a intors problema cu capul in jos. 

Cand ceilalti voiau sa demonstreze mai multa disciplina sau control de sine, Ulise a plecat de la premisa ca nu le are. Ca e slab. 

Si astfel, ecuatia s-a schimbat. A pus dopuri de ceara in urechile marinarilor iar el s-a legat de un catarg. Deodata, lupta s-a schimbat iar in ring nu mai era cu doi dusmani, sirenele si natura umana, ci unul.  

Sirenele sunt vocile din capul nostru care vor mereu sa ne convinga sa nu riscam, sa nu visam, sa nu indraznim, sa nu incepem, sa nu iesim din zona de confort. 

Intrebarea este ce sisteme ne cream impotriva lor. 

Pe maine, 

Vlad

P.S. “Don’t be ashamed to need help. Like a soldier storming a wall, you have a mission to accomplish. And if you’ve been wounded and you need a comrade to pull you up? So what?”